Nimic din ceea ce am putea trăi în natura închisă de graniţele geografice româneşti nu se repetă. Luaţi munţii de la răsărit, imberbi şi vulcanici, şi vedeţi că nu seamănă cu cei de la apus, blânzi şi gânditori, şi nicidecum cu cei dobrogeni, înţelepţi şi resemnaţi ca nişte capete de călugăr...
Între toate formele de relief, Delta Dunării e însă cea dintâi fără pereche şi cea din urmă descoperită de marile expediţii europene. Datorăm o fărâmă din celebritatea ei lui Jacques-Yves Cousteau, care, imediat după căderea Cortinei de Fier, s-a îmbarcat pe Dunăre, coborând, de două ori, în călătorii de cercetare, de la izvoare până în Deltă.
Nu ştiu de ce, nu pot disocia prezenţa la noi a celebrului Cousteau de cea a lui Radu Anton Roman, care i-a fost ghid. Găsim experienţa trăită de Radu în jurnalul "În Delta Dunării cu Jacques-Yves Cousteau" (Paideia, 2001), cu toate că interesul pentru Deltă mai transpare în două romane şi o carte de însemnări. Romanul "Zile de pescuit" (reeditat în 2002 de Editura Paideia) s-a publicat în Franţa cu titlul "Des poissons sur le sable" (Editura Noir sur Blanc, cu o prefaţă de J.-Y. Cousteau). Tot în Franţa, în 2004, şi-a lansat lucrarea "Savoureuse Roumanie", cu 358 de reţete culinare şi istoria lor.
SOMON CU MÂNĂTĂRCI ŞI MIGDALE
Expediţia comandantului Cousteau în Deltă i-a oferit lui Radu Anton Roman prima întâlnire cu rafinamentul bucătăriei franceze. Talentatul bucătar al echipajului a reuşit, pe durata expediţiei, să-i rafineze gusturile şi să-i dea prima mare lecţie de gastronomie comparată; lecţie desăvârşită într-un abuz care-l va marca pe Radu: "... Trecerea de la amărâţii de pui tip «Fraţii Petreuş» şi de la soioasele copite de porc - celebrii «adidaşi» - la ragout-urile şi «dinde à la Patrick» a fost pentru mine catastrofală: m-am îngrăşat cu 20 kg; apoi, n-am mai reuşit să slăbesc
