Călătoresc des în Ardeal, la Cluj-Napoca. De cele mai multe ori am mers pe Valea Oltului. Am multe amintiri legate de râul Olt. Îmi place şi legenda legată de geneza râurilor Mureş şi Olt. Într-un an am fost în satul Comana de Jos, situat pe malul stâng al Oltului. În anul acela plouase mult şi Oltul ieşise din matcă. Apa ajunsese în livada casei bunicului Alexandru Furţea. Apa era de o palmă, iar merele căzute din pomi pluteau aproape nemişcate. Pe stâlpul porţii de la casa bătrânească erau mai multe semne ce marcau nivelul la care, de-a lungul timpului, a ajuns Oltul revărsat. Dacă merg pe Valea Oltului, mă opresc sistematic la intrarea în defileul Oltului. Îmi place barajul construit aici, care transformă năvalnicul Olt din legendă într-un lac cu luciu liniştit ca în livada bunicului. Mulţi ingineri s-au ocupat de proiectarea şi construcţia barajelor, iar unul dintre ei a fost şi academicianul Cristea Mateescu.

Scurtă biografie

Cristea Mateescu s-a născut la 11 august 1894, la Caracal. Tatăl său a fost funcţionar, iar mama - casnică. A urmat şcoala primară în oraşul natal, apoi Liceul „Carol I“ la Craiova şi Liceul din Buzău. În 1913 a candidat la concursul de admitere la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, reuşind să intre pe primul loc. A obţinut diploma de inginer în 1919 şi şi-a continuat pregătirea inginerească în Elveţia, printr-un stagiu efectuat în 1920 şi 1921, şi apoi în Franţa, printr-un stagiu efectuat în 1921 şi 1922. În aceste două stagii, susţinute financiar printr-o bursă de Academia Română, a studiat, în mod special, amenajarea căderilor de apă şi amenajarea lacurilor de acumulare destinate centralelor hidroelectrice. În Franţa l-a cunoscut pe profesorul Denis Fydoux, care i-a facilitat vizitarea mai multor centrale hidroelectrice, deschizând astfel drumul profesional al lui Cristea Mateescu.

Î