Decizia Ungariei de a renunţa la acordul cu FMI a avut efecte pozitive pentru economia din ţara vecină, faţă de România de care investitorii se feresc în continuare. În mod paradoxal, ajutorul acordat de FMI creează mai degrabă suspiciune decât încredere în privinţa stabilităţii financiare a unui stat.

Ultima vizită a delegaţiei Fondului Monetar Internaţional la Bucureşti, care s-a încheiat la 4 august, a fost mai inflamată ca niciodată. Oameni de afaceri, dar şi lideri politici s-au pronunţat pentru întreruperea acordului de finanţare cu instituţia internaţională.

Citiţi şi:

Cine este FMI şi de ce a intrat în casele românilor?

Ce se întâmplă când un stat nu-şi poate rambursa împrumutul de la FMI?

„Aceşti domni nu ştiu nimic despre economia românească. La fel ca şi alţii, înaintea noastră, cred că ar trebui să găsim o metodă rapidă de a-i trimite acasă", a răbufnit Dinu Patriciu după întâlnirea pe care Asociaţia Oamenilor de Afaceri a avut-o cu reprezentanţii Fondului.

Aluzia era clară. România ar trebui să urmeze exemplul Ungariei care, la 19 iulie, a suspendat discuţiile cu reprezentanţii FMI din cauza neînţelegerilor legate de măsurile ce trebuie luate pentru respectarea deficitului bugetar.

Oamenii de afaceri au mers la întâlnirea cu reprezentanţii FMI cu o listă de propuneri pentru relansarea economiei. Printre cele mai importante puncte s-au aflat scăderea cotei unice la 10%, necesitatea reducerii TVA la 15%, amnistia fiscală şi restructurarea administrativă prin concedierea a 600.000 de funcţionari. Măsuri cu care, în mod paradoxal, reprezentanţii FMI au fost de acord, doar că relaţia cu Guvernul îi împiedică să le pună în aplicare.

Încrederea pieţelor

În schimb, Guvernul de la Budapesta a refuzat adoptarea de noi măsuri de austeritate pentru a se încadra în ţinta de deficit impus