Primii cartofi destinaţi consumului uman se află în perioada de monitorizare, urmând să fie avizaţi cel mai devreme peste patru ani. Soiul, rezistent la mană, a fost obţinut prin adăugarea unor gene de la cartoful sălbatic originar din America Centrală.

Două loturi identice ca suprafaţă, pe care s-au cultivat cartofi. La începutul lui august, cele două culturi arată însă diferit. În dreapta, plantele încep să se îngălbenească şi au frunzele „arse", în stânga, tulpinile sunt viguroase şi verzi.

„Dacă veniţi spre sfârşitul lunii în câmpurile de testare de la Staţiunea de cercetare ştiinţifică (Plant Science Garden) din Üplingen, din cartofii afectaţi deja de mană nu veţi mai găsi nimic. Cultura va fi integral compromisă, pentru că plantele nu au fost stropite împotriva manei. În câmpul din stânga, unde nu s-a aplicat, de asemenea, niciun tratament pesticid contra acestei boli, plantele vor ajunge la maturitate fără probleme", explică Kerstin Schmidt, director executiv al

BioTechFarm Germania.

Mana cartofului (Phytophthora infestans) este o boală care poate afecta până la 50% din recoltă, iar agricultorii o combat stropind plantele cu fungicide. Se estimează că, anual, 20% din recolta globală de cartofi este afectată de mană, pierderile fiind de circa 14 milioane de tone, în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de euro.

„În Germania, tratamentul se aplică de la 7 până la 15 ori pe ciclu de producţie, fiecare stropire costându-l pe fermier în jur de 50 de euro/hectar. Nu există alte soluţii, astfel că stropirea cartofilor împotriva manei se aplică şi în agricultura organică", adaugă Kerstin Schmidt.

Cartofii amfora, la a doua generaţie

Ce se întâmplă însă în lotul care nu pare afectat de boală? Câmpul din dreapta a fost însămânţat cu cartofi obişnuiţi, iar cel din stânga cu un nou soi, denumit deocamdată „Fortuna" - un organi