Shanghai şi Expo 2010, demonstraţii de forţă ale noii puteri globale chinezeşti. Poate România să profite de dinamismul economiei chineze? Legenda spune că, odată, un mare grup de construcţii din China a propus statului român efectuarea unor lucrări de infrastructură, în timp scurt şi la preţuri foarte bune.

Când negocierile ajunseseră aproape de final, reprezentanţii părţii române au spus: „Comisionul nostru este de 30 la sută". Chinezii au rămas blocaţi.

Citiţi şi:

Elenei Udrea i-a căzut frunza la Shanghai

Fiasco la lansarea brandului României de la Expo 2010 Beijing: imaginea României, promovată pe stil vechi

„La noi, pentru mai mult de trei la sută, ne împuşcă". La care românii au răspuns: „Pe noi ne împuşcă pentru mai puţin de 30 la sută". Nu ştiu câtă exagerare este în această poveste, dar un lucru este clar: România profită prea puţin de pe urma ritmului susţinut de dezvoltare al Chinei.

Nici măcar speranţele legate de participarea României la Expo 2010 Shanghai nu au fost pe deplin împlinite, dacă ne referim la deschiderile în cooperarea economică. Altfel, Shanghai îşi vede de drumul lui.

„Dacă vrei să ieşi din criză ai trei variante. Prima: inventează un produs pentru piaţa chineză. Dacă nu poţi face asta, caută-ţi un partener chinez. Dacă nici asta nu poţi, învaţă chineza. Sud-coreenii şi japonezii o fac deja, au introdus studiul limbii chineze încă din grădiniţă". Cu o asemenea pledoarie pro-China începe pregătirea pentru Expo 2010 Shanghai, una dintre declaraţiile de forţă pe care le face noua putere globală. Mă aflu în holul hotelului Sheraton, în fapt, două turnuri de 35 de etaje şi sunt „brifat" de ambasadorul României la Beijing, Viorel Isticioaia-Budura.

Este un veteran al serviciului diplomatic, dar nu-şi arată vârsta. Spre finele epocii Mao, între 1973 şi 1977, a făcut studii de limbă şi l