Mai ţineţi minte cum, în urmă cu vreo 10 ani, susţinătorii reţelelor de încălzire centralizată spuneau că acestea reprezintă, de fapt, viitorul pentru încălzirea populaţiei? Şi că centralele de apartament vor fi depăşite, iar lumea va cere singură rebranşarea?

Ei bine, a trecut ceva vreme de atunci, iar timpul a dovedit că specialiştii de atunci s-au înşelat. Iar majorarea preţului la gigacalorie, cu 108 lei, până la 262 de lei cât a ajuns acum, nu va avea cu siguranţă darul de a face pe cineva debranşat să se racordeze din nou la ţeava cu agent termic a CET. De fapt, acesta este preţul real, eliminarea subvenţiei scoţând la iveală un trist adevăr: sistemul centralizat este scump. Mult prea scump ca să fie eficient şi căutat de consumatori. La acest adevăr s-a ajuns după 20 de ani de subvenţionare a gigacaloriei cu miliarde de euro la nivel naţional. Plus alte miliarde acordate drept ajutoare de căldură şi încă pe atât pentru studii, proiecte şi lucrări de eficientizare a sistemelor centralizate. De unele s-a ales praful, existând oraşe în care CET-urile s-au desfiinţat de la sine, nemaiavând niciun client. Prin alte oraşe, cum e şi Brăila, s-a prelungit agonia acestor mega-centrale, fără a exista măcar vreo logică de bun simţ. Cu banii cheltuiţi aiurea pentru menţinerea în viaţă a acestor sisteme, timp de 20 de ani, s-ar fi putut aloca fiecărui apartament o centrala termică, caloriferele aferente, izolarea termică a blocurilor plus, bonus, ajutoare de căldură pentru săraci. Dar fiecare ar fi consumat pe cont propriu şi n-ar mai fi depins de alţii. Pentru că acesta a fost, acum nişte ani în urmă, motivul principal pentru care oamenii s-au debranşat în masă: faptul că pentru doi-trei restanţieri suferea un bloc întreg. Între timp, situaţia se generalizase: pentru o parte a populaţiei plăteau ceilalţi cu centrale proprii subvenţia la căldură, astfel încât cei rac