Pentru a nu face un ocol de aproape 60 de kilometri, localnicii de pe cele două maluri ale Someşului preferă să reducă distanţa, trecând râul cu bacul.
Vechi de peste 100 de ani, bacul face legătura, pe Someş, între oraşul Ulmeni şi localităţile de pe celălalt mal: Mireşu Mare, Iadăra, Şomcuta Mare etc. „De când eram copil, treceam Someşul cu tatăl meu pe bacul ăsta. Suntem mulţi mireşeni care avem pământ de lucrat dincolo, în zona Ulmeni. Păi, dacă ne-am duce pe la Fărcaşa, am face vreo 60 de kilometri. Cine-i nebun să facă atâta ocol?", explică Vasile Mărieş, un căruţaş mireşean în vârstă de 40 de ani.
„Neam de neamul meu a fost podar!"
Imediat după Revoluţie, bacul a fost preluat de cinci familii din Ulmeni. Printre acestea se număra şi familia Butuşan. „La început, am fost mai mulţi care ne-am implicat. Pe urmă, am rămas doar eu cu bacul, până l-am cooptat în afacere, acum vreo doi ani, pe Ioan Covaci", explică proprietarul bacului, Ionică Butuşan, în vârstă de 38 de ani. Potrivit patronului, el a preluat afacerea de la tatăl său, care a lucrat ca şi podar pe bac de la vârsta de 15 ani. „Mă trag dintr-un neam de podari. Şi tatăl meu a fost podar, la fel şi bunicul şi străbunicul meu. Este o meserie, să spunem aşa, pe cale de dispariţie şi sunt mândru că mă ajută Dumnezeu să dus tradiţia mai departe", mărturiseşte Butuşan.
El povesteşte că, în 30 decembrie 2002, apele Someşului au crescut foarte mult şi efectiv au rupt cablurile. „Bacul a plecat pe Someş în jos, nu l-am mai găsit niciodată. Aşa se face că, în anul 2003, am făcut un bac nou, în care am investit 40.000 de lei noi", arată patronul.
Bacul funcţionează manual, pe baza curenţilor de apă. Pentru o trecere, şoferii plătesc 5 lei. „În cazul unor maşini mari, tractoare sau microbuze, trecerea costă 6 lei. Pietonii, în schimb, trec gratis. Lor nu le luăm ba
