Călătorim pe drumuri neamenajate sau pline de gropi, utilizăm autobuze care şi-au depăşit demult durata de viaţă şi locuim în blocuri vechi, cu instalaţii supralicitate. Mare parte din infrastructura pe care ne bazăm are nevoie urgentă de reparaţii. Fie că este vorba despre trenurile şi infrastructura feroviară care se transformă pe zi ce trece într-un pericol sau despre sistemul de încălzire ale căror pierderi uriaşe le suportă sute de mii de români, problemele apar ne
Călătorim pe drumuri neamenajate sau pline de gropi, utilizăm autobuze care şi-au depăşit demult durata de viaţă şi locuim în blocuri vechi, cu instalaţii supralicitate. Mare parte din infrastructura pe care ne bazăm are nevoie urgentă de reparaţii.
Fie că este vorba despre trenurile şi infrastructura feroviară care se transformă pe zi ce trece într-un pericol sau despre sistemul de încălzire ale căror pierderi uriaşe le suportă sute de mii de români, problemele apar neîncetat şi sunt din ce în ce mai greu de rezolvat.
După 20 de ani de cârpeli, România se apropie de termenul de expirare - construcţiile noi au fost implantate doar pe alocuri, în timp ce modernizările sistemelor lansate înainte de anii ’90 tronează în dosare pe care s-a depus praful.
Zeci de miliarde de euro ar fi necesare pentru a ieşi din acest impas. Banii însă lipsesc, iar proiectele punctuale avansează anevoios.
Necesar de 50 miliarde €
EVZ a realizat o analiză a principalelor structuri pe care se bazează activitatea României de astăzi: infrastructura rutieră şi feroviară, fondul locativ, sistemele de electrificare şi încălzire, precum şi cele de canalizare şi furnizare a apei. Multe dintre acestea nici măcar n-au ajuns la aproape jumătate din populaţia ţării, cea care trăieşte în zonele rurale.
În România primitivă, oamenii se spală încă la lighean,
