Dacă nu obţin un loc la buget, viitorii masteranzi trebuie să plătească între 2.200 şi 3.600 de lei pentru un an universitar de studii. Însă, pentru performanţă reală, specialiştii recomandă un masterat în afara ţării. Sesiunea cea mai importantă de admitere la master începe în septembrie. Interviul şi eseul sunt cele mai folosite metode de evaluare.
Specialiştii recomandă ca la masterat să alegi o specializare diferită de cea în care eşti licenţiat. Cristian Ciucu, expert în educaţie la Centrul Român de Politici Europene, spune că îmbinarea domeniilor aduce flexibilitate pe piaţa muncii: „De exemplu, licenţa în studii juridice şi master în studii economice sau invers. E bine să găsească permutări compatibile. Aşa vor avea şansa să îşi găsească mai uşor intrări pe piaţa muncii".
Majoritatea universităţilor din ţară organizează două sesiuni la admiterea de masterat, în lunile iulie şi septembrie, păstrând cifre separate de şcolarizare. Spre exemplu, la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, pentru sesiunea din toamnă sunt disponibile 165 de locuri finanţate din bugetul statului, pentru un masterat de doi ani.
Durata studiilor masterale a crescut la 24 de luni după introducerea sistemului european de educaţie Bologna, când licenţa s-a scurtat de la patru la trei ani. Ciprian Ciucu, expert în educaţie şi lector în cadrul Departamentului de Studii Europene al Facutăţii de Litere, recunoaşte că masteratul este necesar pentru studenţii Bologna: „E bine că a devenit o diplomă «obligatorie». Studenţii nu sunt pregătiţi ca în anul III sa păşească în «câmpul muncii». Eu îi simt pe ai mei. Nici măcar pentru poziţii de junior nu sunt pregătiţi".
Profesorii caută motivaţie
Majoritatea comisiilor de admitere analizează CV-ul candidatului, eseul sau proiectul de cercetare, care urmează a fi prezentate la interv
