Arhivele personale au devenit electronice. De curând am încercat să-mi organizez fişierele în calculatorul personal (ca maşină el s-a mai schimbat, dar ca structură internă este acelaşi de vreo 15 ani) şi m-am declarat învins de volumul de muncă necesar.
Simplul fapt că găsesc tot felul de fişiere cu lucruri pe care le uitasem complet mă face să stau ore întregi în faţa calculatorului.
Un fişier interesant este cel care se referă la programul de acţiuni ale cancelariei primului-ministru în perioada 2005-2008. Poate că unii îşi amintesc că la un moment dat credeam că Adrian Năstase va deveni preşedintele României şi aveam deja cererea din partea lui Mircea Geoană (care ar fi urmat să devină prim-ministru) de a rămâne ministru cancelar pentru încă un mandat. S-a redactat un program de acţiune pe patru ani (care a fost gata pe 15 decembrie 2004, când ştiam sigur că nu voi mai continua să lucrez la Cancelarie, dar totdeauna mi-a plăcut să închid complet o lucrare, chiar dacă nu mai era cazul). Documentul electronic l-am predat noului cancelar numit de primul-ministru Tăriceanu în ianuarie 2005.
Acest To-Do-List includea 194 de acţiuni. Este o lectură fascinantă. Despre un singur capitol încerc să povestesc astăzi.
Unul dintre capitole se referea la politicile economice ale perioadei 2005-2008. În 2004, credeam că PIB-ul României va ajunge în 2008 la 80 de miliarde de euro (a ajuns la 140 de miliarde), că rata de schimb va fi în 2008 5,1 lei pe euro (a fost 3,3), că bugetul României va fi în jur de 27 de miliarde de euro (a ajuns la peste 50 de miliarde, aproape dublu). Diferenţele de mai sus arată ce greşit evaluam impactul încheierii negocierilor cu NATO şi Comisia Europeană pentru aderarea României şi ce viziune pesimistă aveam despre evoluţia economică a României.
Totuşi, analiza evoluţiei posibile în perioada 2004-2008 conţine un aspect ul
