Stimaţi redactori,

Rezultatele anchetei sociologice “Publicul românesc şi ştiinţa”, deşi oarecum previzibile, nu pot să nu ne îngrozească. Analfabetismul ştiinţific, alături de masiva şi accelerata degradare a limbii române, nu e un rău periferic, ci unul central, cu consecinţe greu de calculat pentru viitorul ţării noastre.

O soluţie parţială – fără a mai vorbi de rolul pe care ar trebui să-l joace Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – ar fi declanşarea unei serii de campanii de alfabetizare ştiinţifică. În privinţa asta, fără discuţie, mass-media au impactul cel mai mare şi ar fi de dorit ca ziarele şi posturile de televiziune să formeze jurnalişti de ştiinţă în stare să explice publicului larg descoperirile de ultimă oră, dar şi că Pământul se învârte totuşi în jurul Soarelui, iar paraştiinţele sunt nefondate.

Din acest motiv, Editura Humanitas s-a gândit să pună la dispoziţia redacţiilor dumneavoastră o carte publicată recent, De ce cred oamenii în bazaconii, un bun îndreptar pentru înţelegerea orizontului de aşteptare al publicului şi pentru găsirea unei strategii inteligente în războiul cu aberaţiile. Autorul cărţii, Michael Shermer, este un om de televiziune american care de mulţi ani duce o campanie împotriva “bazaconiilor” răspândite la scara Americii – cu alte cuvinte, el ar fi omologul ideal al jurnalistului român de ştiinţă. Precizăm că gestul nostru nu are absolut nici o miză publicitară, nu ne-am gândit să prezentaţi cartea, ci doar să folosiţi, dacă credeţi de cuviinţă, informaţiile din ea.

De altfel, Humanitas este singura editură din ţară care publică o serie coerentă şi articulată de lucrări de popularizare a ştiinţei, de la matematică şi astronomie la biologie şi ştiinţele creierului. Seria cuprinde peste 40 de titluri, toate la un nivel ireproşabil, lucrări care pot fi de asemenea folositoare, cre