Anton Vlad face parte dintr-o familie cu tradiţii seculare în domeniul vânătorilor şi pescuitului. Născut la Prundu Bârgăului, la poalele munţilor cu acelaşi nume, Vlad a colindat de mic copil pădurile uriaşe ale Călimanilor şi Rodnei.

Aşa cum era de aşteptat, meseria care şi-a ales-o a avut o directă legătură cu pădurea: cea de inginer silvic: „ Mergeam la vânătoare cu verişorii şi unchii mei, dar armă nu am avut decât după Revoluţie, că aşa au fost vremurile atunci. Îmi plăcea mult să merg la păstrăv, să-l simt în undiţă", spune Anton Vlad. El îşi aminteşte că el poartă numele unui unchi faimos al său, farmacist în Prundul Bârgăului: „ Era unul din cei mai vestiţi vânători din zona de nord-vest a Transilvaniei, fiind şeful domeniilor regale de vânătoare ale lui Carol al II-lea. Era un bărbat înalt, solid, bine făcut şi care cunoştea fiecare potecă şi vietate a pădurii. Ştia foarte bine ce şi cum trebuie organizată o vânătoare regală, iar în acest caz, regulile erau stricte, trebuind respectat atât protocolul curţii cât şi cutumele unei partide speciale de vânătoare", spune Anton Vlad.

De la inginer silvic la Ministerul Pădurilor

După terminarea Facultăţii de Silvicultură de la Braşov, Anton Vlad a primit repartiţie la Ocolul Silic din Ilva Mare, iar după un an s-a „repatriat" la Prudu Bârgăului: „ Ştiu aceste păduri, mai ceva ca pe propriul buzunar. Umblam mult prin păduri, dar nu eram vânător, preferam pescuitul la păstrăv, plus că era foarte greu să obţii permisul de port armă, trebuia să faci anumite lucruri, iar eu nu am vrut să le fac. Oficial, prima armă am deţinut-o în 1992, când am primit permisul de port armă", susţine Vlad. Despre cum a ajuns secretar de stat în guvernul Radu Vasile, Anton Vlad spune următoarele: „ În 1992 am devenit membru al PNŢCD şi am activat în interiorul acestei formaţiuni politice. În iarna lui 1997-1998, la Prund