Săptămânile trecute, am aflat că nu am cancer. Doctorul m-a sunat şi mi-a spus: „Am o veste bună!". Din fericire, eram în timpul unui exerciţiu de incendiu la serviciu în acel moment, aşa că nimeni nu a observat că mi-au dat lacrimile.

Am găsit nodulul cu două săptămâni înainte, în timpul unei conferinţe în Africa de Sud. M-am întors acasă mai devreme pentru a face o biopsie, dar laboratorul de patologie s-a mişcat ciudat de lent. Zilele treceau şi nici un cuvânt. În mod clar, medicii au lucrat din greu pentru a-şi da seama exact cât de gravă era starea mea de sănătate. De fapt, aceştia au lucrat din greu ca să se asigure că nu le-a scăpat nici un amănunt înainte de a ajunge la concluzia că tumoarea mea este rară, dar benignă.

Mă pregătisem pentru diagnostic de mai mult de o săptămână ... şi, într-o oarecare măsură, de ani de zile, de când citesc toate lucrurile legate de sănătate care apar pe internet. Se pare că înţelegerea şi promovarea sănătăţii constituie un scop important al utilizării tehnologiei informaţiei. Sănătatea implică din ce în ce mai multe numere. Multe dintre aceste numere nu sunt doar probabilităţi medicale, ci se referă la alegerile din viaţa de zi cu zi pe care le puteţi face înainte de a vă îmbolnăvi (sau dacă sunteţi în pericol, aşa cum am fost eu).

Ca director la 23andMe, o companie care analizează genetica clienţilor, şi ca participant la un studiu realizat de Personal Genome Project (http://www.personalgenomes.org/public/3.html # Data_Sets), am studiat modul în care genele influenţează şansele unui om de a se îmbolnăvi de diverse maladii şi cât de mare este impactul comportamentului asupra acestor şanse. Pentru majoritatea oamenilor, în cazul celor mai multe boli, şansele genetice de a se îmbolnăvi sunt mult sub 20%. În plus, indiferent de genotipul personal, puteţi mări sau micşora aceste şanse prin dietă, exerciţii, evi