Tânărul informatician merge pe munte de trei ani şi anul acesta vrea să „bifeze“ 11 creste din Europa.

Bucureşteanul a prins microbul muntelui încă din copilărie, când mergea cu părinţii. De Sărbători, pleca în Oltenia, la mănăstiri şi peşteri, oprindu-se cel mai mult în Apuseni. „Prima călătorie impresionantă a fost la gheţarul de la Scărişoara“, povesteşte Ionuţ.

Mai târziu a urmat şi o şcoală de ghizi, după ce a primit în facultate un pliant. Aşa a ajuns la Padina, în Piatra Craiului, la Poiana Izvoarelor şi pe Moldoveanu. Luna aceasta, Ionuţ se pregăteşte să urce pe creasta Făgăraşului, urmând ca la iarnă să mai facă un traseu pe acelaşi munte. Ca să devină un bun căţărător, tânărul a început să facă cursuri de alpinism în sală. „Ăsta e următorul pas logic“, spune el hotărât.

Atacat de ciobăneşti

Ionuţ vorbeşte cu pasiune despre căţărări, poteci neştiute şi locuri uitate din România. Ştie câteva dintre secretele muntelui şi a trecut prin momente terifiante. „La început am bătătorit potecile, apoi traseele montane mai grele şi mai lungi“, povesteşte Ionuţ. Cel mai greu traseu pe care l-a urmat a fost în Munţii Leaota. „E plin de neprevăzut. Lipsa marcajelor îl face greu accesibil, multă lume se fereşte de el şi din cauza lupilor“, explică Ionuţ.

Astă iarnă, a urcat a doua oară pe Leota. A parcurs traseul mai repede decât vara şi s-a cazat la o stână. „Când am ajuns sus, vremea era frumoasă. A doua zi s-a lăsat ceaţă deasă de nu vedeai la doi paşi în faţă. A trebuit să «pipăim» drumul cu pioletul, altfel nu reuşeam. Şi tot drumul se întindea pe buza râpei. Am mers aşa 18 ore“, povesteşte aventurierul.

Altă dată, în Piatra Craiului, în apropiere de o stână, a fost atacat de doi ciobăneşti. „Noroc că am găsit copaci - gemeni, crescuţi în formă de «V», şi am rămas înţepenit acolo ore bune. Am strigat după cioban şi după un