La 9 august 1990, Adunarea Generală a Federaţiei Române de Fotbal a fost convocată pentru a desemna noua conducere. Începând cu 13 februarie, Federaţia fusese condusă interimar de o echipă coordonată de Mircea Pascu, care avusese misiunea de a asigura buna participare a reprezentativei României la Campionatul Mondial din Italia.
La Adunarea Generală a FRF din 9 august au fost convocate 150 de persoane: conducătorii cluburilor din Diviziile A şi B, conducătorii primelor trei echipe clasate în Divizia C şi preşedinţii secţiilor de fotbal judeţene. Au fost prezenţi numai 96, pe lângă alţi invitaţi ai FRF. Lucrările au fost deschise de Bogdan Niculescu-Duvăz, ministru al Tineretului şi Sportului. Acesta a recomandat Adunării Generale să aleagă conducători care să nu poată fi contestaţi şi care aveau posibilitatea să promoveze bune relaţii cu fotbalul internaţional.
În finalul discursului său, a dat termen de 30 de zile noii conduceri a FRF să propună un pachet de legi pentru organizarea fotbalului, pentru ca până la finele anului să treacă prin Parlament. Adunarea Generală a FRF a fost condusă efectiv de Cornel Dinu, secretar de stat-şef al Departamentului Sport al ministerului. Pentru început, Dinu le-a prezentat participanţilor mai multe probleme de actualitate ale fotbalului românesc: organizatorice, tehnice, de legislaţie. El a susţinut că noua conducere trebuia să aibă în vedere "asanarea morală" a competiţiilor interne, având în vedere că în anii '80 se înmulţiseră meciurile aranjate, pentru ca echipele protejate de Ministerul de Interne sau de Ministerul Apărării să câştige Divizia A. La fel de importantă pentru FRF era, în opinia lui Cornel Dinu, preocuparea pentru creşterea şi promovarea unor noi talente, precum şi buna reprezentare internaţională.
Pentru funcţiile de conducere, nesalarizate, au candidat 11 persoane, pentr
