Bistriţenii pot pierde o investiţie de 110 milioane de euro din cauza certurilor dintre autorităţile locale şi cele judeţene. Centura Bistriţei ar produce multe beneficii: pe lângă 110 milioane de euro investiţii, varianta sud ar mai aduce sute de locuri e muncă şi stabilizarea Dealului Codrişor, puternic afectat de eroziuni.

Povestea centurii din Bistriţa a ţinut zile în şir capul de afiş al presei locale anul trecut şi la începutul acestui an. După ce o societate de consultanţă din Bucureşti, Iptana SA, a fost desemnată în urma unei licitaţii de Compania Naţională de Investiţii pentru a realiza un studiu de fezabilitate pentru centura Bistriţei de 1,5 milioane de euro, varianta convenită de aceştia cu autorităţile locale a fost aprig contestată de locuitorii zonei rezidenţiale prin care urma să treacă centura de sud. Iptana, care avea avize de principiu de la Primăria Bistriţa şi un certificat de urbanism de la Consiliul Judeţean, care ulterior a fost retras şi-a văzut de studiu şi l-a şi finalizat în aprilie 2020. O lună mai târziu, Consiliul Local Bistriţa, convocat de consilierii PDL şi PNL s-a întrunit într-o şedinţă de urgenţă şi a respins varianta de traseu proiectată de IPTANA pentru a propune alte două trasee, una prin comuna Budacu de Jos şi o alta în prelungirea actualei şosele de centură care trece chiar prin oraş. Impact şi beneficii Pentru că s-a vorbit foarte mult despre „nenorocirile" care le-ar aduce această variantă de sud asupra locuitorilor Bistriţei, la ora actuală suntem în măsură să vi le prezentăm, fiind vorba de studiul de fezabilitate (SF) întocmit de speciliştii de la SC Iptana SA. În privinţa beneficiilor, cei de la Iptana spun următoarele în studiul de fezabilitate: „Prin realizarea variantei de ocolire propusă de noi, traficul de tranzit este scos din centrul oraşului, rezultând, ca principalele beneficii, atât un trafic mai red