După succesul restabilirii influenţei în Ucraina, Chişinăul ar putea deveni următorul obiectiv geopolitic al Rusiei, susţine agenţia de analiză Stratfor. Pârghia Rusiei: diviziunile din cadrul coaliţiei proocidentale aflate la putere.
Potrivit unor surse de la Moscova ale Stratfor, Republica Moldova ar putea fi următoarea republică ex-sovietică unde Rusia va viza elementele proeuropene de pe scena politică, după declaraţia comună din mai a preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, şi omologului său ucrainean, Viktor Ianukovici, care s-au angajat să colaboreze pentru soluţionarea disputei transnistrene.
Sunt două modalităţi în care Rusia - cu ajutorul Ucrainei - s-ar putea implica în această problemă pe termen scurt, consideră grupul de analiză supranumit „CIA privată". Una este să încerce să aducă Transnistria sub control împreună cu restul Republicii Moldova, cealaltă este să îşi menţină hegemonia numai asupra Transnistriei şi să se mulţumească cu o divizare a ţării, fără a controla restul Moldovei.
Circumstanţele din R. Moldova ar putea face ţara vulnerabilă în faţa planurilor Rusiei. Guvernul este slab şi divizat între membrii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), confruntându-se permanent cu provocările Partidului Comunist (PCM) prorus, care în prezent se află în opoziţie. Chiar luni, 9 august, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat de la Chişinău, parte a AIE, a declarat că alianţa „nu mai există, de facto".
Unul dintre motivele tensiunilor din AIE, apreciază Stratfor, au fost iniţiativele controversate ale preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, cum a fost declararea zilei de 28 iunie drept Ziua Ocupaţiei Sovietice - un decret respins ulterior de Curtea Constituţională. Ideea nu numai că a înfuriat Transnistria şi a determinat Rusia să se răzbune blocând exporturile de vin moldovenesc, dar a şi polarizat elementele pragmatice proeuropen