Peste 5.200 de investitori incearca sa profite de foamea de euro a Romaniei si cumpara titluri de stat. Acestea le-ar fi, practic, inaccesibile, daca achizitia nu s-ar produce prin doua dintre cele trei fonduri mutuale de pe piata care sunt denominate in moneda europeana. Cele doua fonduri fac plasamente cu grad redus de risc in titluri (obligatiuni) de stat, certificate de trezorerie ale Ministerului de Finante si in depozite bancare, toate in euro.
Ultimele rate lunare ale castigurilor fondurilor in cauza, Raiffeisen Euro Plus si BRD Euro Fond, au fost de pana la 0,42%, ceea ce inseamna un randament anualizat de 4,9%, mult peste dobanzile depozitelor bancare in euro.
Cele doua fonduri administrau la 9 august o avere (active nete) de 132 de milioane de euro (558 milioane de lei), adica echivalentul a peste 11% din totalul activelor administrate de cele 53 de fonduri mutuale de pe piata, pentru peste 202.000 de investitori. Depasirea pragului de 200.000 de investitori a facut pe unii observatori sa considere vindecat sindromul colapsului FNI de acum 10 ani.
Fondurile monetare si de obligatiuni au avut contributia cea mai mare la dezvoltarea pietei fondurilor, adica la ameliorarea consistenta a fricii de fonduri mutuale a romanilor obisnuiti. Fondurile monetare, cu expunere covarsitoare pe depozite bancare, acopereau peste 57% din cele 4.79 miliarde de lei (1.13 miliarde euro), cat reprezentau activele nete ale fondurilor mutuale la 31 iulie, potivit ultimului raport al Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Fondurile de obligatiuni in lei contau pentru aproape 19%, dar acestea sunt nu mai putin de cinci.
Fondurile Raiffeisen Euro Plus si BRD Euro Fond fac parte din aceeasi categorie a fondurilor cu risc scazut. Sunt de fapt o combinatie de fonduri monetare si fonduri de obligatiuni, doar ca denominate in euro. Sunt aman
