Viticultura autohtonă se află, în prezent, în plin proces de reconstrucţie, prin derularea programelor de restructurare şi reconversie, după cum ne-a declarat Cornel Dicu, director în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). O importanţă deosebită este acordată culturilor de soiuri de calitate şi, implicit, producţiei de vinuri premium şi super premium. Reprezentantul ministerului de resort ne-a spus că, anual, sunt plantate 3.500-4.000 de hectare cu viţă de vie nobilă. Astfel, potrivit domniei sale, suprafaţa plantaţiilor noi din ţara noastră a crescut simţitor, ajungându-se, de la 200 de hectare anual - până în 1989 la 3.500 de hectare de plantaţii noi pe an - începând din 2007.
Aşadar, viticultura autohtonă se află într-un proces de transformare, pachetul financiar acordat de Uniunea Europeană (UE) stând la baza acestui lucru. "România este singura ţară care, până acum, a absorbit în proporţie de 100% banii oferiţi de UE. Pachetul financiar comunitar depăşeşte 42 milioane de euro, iar noi folosim, anual, tot bugetul repartizat domeniului vitivinicol", ne-a declarat Cornel Dicu.
În conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei Europene nr.1234/2007, de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţiile specifice referitoare la anumite produse agricole ("Regulamentul unic OCP", cu modificările şi completările ulterioare), în perioada 2009-2013, viticultorii beneficiază de o alocaţie financiară anuală de 42,1 milioane de euro.
Ca urmare a aprobării de către Comisia Europeană a programelor de sprijin, măsurile de care beneficiază viticultorii români sunt restructurarea şi reconversia podgoriilor, asigurarea recoltei, utilizarea mustului de struguri concentrat şi/sau concentrat rectificat, precum şi promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe. Astfel, anual, au fost aprobate circa 150 de pro
