Potrivit scrisorii de intenţie convenite de Guvern cu FMI, până la sfârşitul lui 2010 trebuie reduse 9.300 de paturi de spital din cele aproximativ 145.000 existente în unităţile medicale din ţara noastră.
"Sunt de acord cu reducerea numărului de paturi în spitale. Dar, dacă vom proceda pompieristic, dacă nu vom rezolva problema cazurilor medico-sociale care ocupă multe paturi de spital şi dacă asistenţa medicală nu va fi orientată mai mult spre servicii în ambulatoriu, n-am făcut nimic cu această reducere. Important este ca paturile de spital să fie eficientizate.
Dar, din păcate, pur şi simplu se reduce numărul paturilor, pentru că nu mai au bani să le întreţină", susţine profesorul doctor Alexandru Ciocâlteu, directorul Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan" din Bucureşti. La acest spital, de la 1.000 de paturi, iniţial, după ultima "ajustare", a ajuns la 660. În opinia dr Dan Şerban, directorul Comisiei de Acreditare a Spitalelor, a reduce numărul de paturi de spital cu doar 9.300 nu înseamnă mai nimic. Practic, este o măsură "ineficientă".
Normele europene prevăd o distanţă minimă de 70 cm între paturile dintr-un salon, pentru a putea fi asigurat confortul pacientului. În România, doar în spitalele private sunt respectate aceste norme. La ora actuală, cel mai scump pat de spital este cel de terapie intensivă, care, potrivit standardelor, trebuie să fie dotat cu aparatură de monitorizare permanentă a funcţiilor vitale. La acest capitol înregistrăm un deficit, ceea ce pune în mare dificultate multe secţii de terapie intensivă în cazul unor accidente colective. În privinţa celorlalte paturi, acestea sunt incorect distribuite pe specialităţi. De exemplu, oncologia înregistrează un deficit major de paturi. Un pat de spital este eficient dacă spitalul este unul eficient. Dar cum majoritatea spitalelor din ţara noastră sunt în
