În vara anului 2009, virusul A H1N1, "botezat" în presă virusul gripei porcine, a început unul dintre cele mai mediatizate subiecte medicale din ultimii cinci ani. Panica a cuprins populaţia odată cu declanşarea stării de pandemie, iar milioane de persoane au căzut victime ipohondriei. Subiectul a fost senzaţional, întrucât a fost prima epidemie globală urmărită în timp real, guvernele statelor actualizând săptămânal bilanţul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

S-a vorbit despre manipulare, „acte de bioterorism”, infirmate de OMS, şi despre interesele celor care produc vaccinuri şi care au transformat acest fenomen într-o afacere.

La fel s-a vorbit şi despre alte două virusuri, unul dintre ei virtual, care ne-au atras atenţia în ultimii 10 ani şi care au creat isterie.

De la "apocalipsa" în comunicaţii, la păsări - o problemă de stat

Cu câteva luni înainte de 1 ianuarie 2000 se vorbea despre "virusul anului 2000" sau "Millenium Y2K". Se anunţa atunci colapsul industriei de telecomunicaţii, despre dereglări ale calculatoarelor şi ale instrumentelor de comunicaţii ce ar fi dus până la prăbuşirea avioanelor. Experţii avertizau că unele sisteme informatice nu vor putea recunoaşte corect anul 2000.

Comitetul Special al Senatului american pe probleme tehnologice realizase şi o hartă a lumii, care arăta modul în care fiecare ţară urma să fie afectată. României îi era rezervată o scurtă evaluare care aprecia că 66% dintre sistemele informatice ar putea fi afectate. SUA a investit atunci peste 188 de miliarde de dolari, aproape 2,5% din Produsul Intern Brut, pentru a găsi soluţii care să împiedice această situaţie.

Cele mai mari investiţii le-au realizat ţările care erau cele mai expuse acestui risc. Şi japonezii au stat cu teamă, motiv pentru care au investit 106 miliarde de dolari, cam 2,3% din PIB. L