Degustarea unui vin, în general, este o plăcere, degustarea vinurilor de elită este o artă care se învaţă în timp, sunt cărţi şi şcoli speciale pentru acest lucru, este arta în care învăţăm să vorbim cu vinul, să-i punem întrebări şi el să ne răspundă, aceasta doar rotind paharul, apoi să-l < ispitim > mai îndeaproape, mirosindu-l, iar el să se apropie şi mai mult, destăinuindu-se, până se ajunge la o armonie absolută", ne descrie, plin de pasiune, Sergio Faleschini, proprietarul podgoriilor "Vinarte", arta degus-tării vinurilor.

Şi Constatin Croitoru, expert internaţional în domeniu, consideră că acest subiect este unul prea vast şi că degus-tarea este o ştiinţă aflată la graniţa artelor: "Având în vedere că operează cu senzaţii vizuale, olfactive şi gustative, are gradul ei de subiectivitate şi, din acest unghi, seamănă mai mult cu o artă. Totuşi, ea rămâne o ştiinţă, deoarece cunoştinţele profesionale coroborate cu practica degus-tării este singura cale care asigură performanţe certe în acest domeniu. Un degustător devine cu atât mai profesionist cu cât experienţa sa internaţională este mai vastă, deoarece creierul ac-ţionează asemenea unui computer care înmagazinează senzaţiile percepu-te ca pe nişte informaţii stocate în memorie. În aceste condiţii, unii degus-tători experţi internaţionali au capacitatea să identifice medalia pe care un vin degustat ar putea să o obţină într-o anumită confruntare internaţională.

Mihai Rotenberg, proprietarul Cramei "Rotenberg", ne-a spus că, atunci când deschidem o sticlă de vin, aceasta nu trebuie să facă zgomot, exceptând un mic sunet, denumit "sărutul dopului". În cadrul unei degustări, după deschiderea sticlei, dopul trebuie verificat să nu aibă un miros de hârtie sau de mucegai, să nu fie îmbibat cu vin, să fie doar umed în partea de jos. De asemenea, trebuie să fie elastic. La vinurile scumpe se folosesc dopur