În „regimul Băsescu“, nicio persoană implicată în Revoluţie şi în Mineriadă nu a plătit pentru crimele de după fuga Ceauşeştilor de la 22 decembrie 1989. Serialul dedicat de „Adevărul“ dosarelor îngropate se termină astăzi cu prezentarea poziţiei preşedintelui României faţă de cele două dosare istorice.

Serialul dedicat „dosarelor îngropate" se termină astăzi cu un episod special despre relaţia controversată dintre Traian Băsescu şi procurorii giraţi de el însuşi să desluşească misterele Revoluţiei şi secretele Mineriadei. Septembrie, 2009, o mediere televizată între Asociaţia „21 Decembrie 1989", reprezentată de Teodor Mărieş, la acea dată în greva foamei, şi Procurorul General al României, Laura Codruţa Kövesi.

Citeşte şi:

Procurorii se spală pe mâini de sângele morţilor

Traian Băsescu (aflat într-o vădită campanie de imagine în perspectiva alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2009) se răsteşte la Laura Codruţa Kövesi: „Nu mă confundaţi cu un ziarist căruia îi faceţi o declaraţie. Vorbiţi cu şeful statului, care vă spune aşa: au murit 1.600 de oameni la Revoluţie (n.r. - numărul exact este 1.116), iar voi închideţi dosarul! Aveţi soluţie sau nu? Vă impune realitatea să spuneţi dacă s-au împuşcat singuri sau oamenii au fost împuşcaţi de cineva!".

Medierea de la Cotroceni era legată de cererea Asociaţiei „21 Decembrie 1989" ca dosarul „Revoluţia" să fie trimis integral Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Între timp, alegerile au trecut, instituţiile statului nu au trimis iniţial Asociaţiei toate filele din dosar, iar Teodor Mărieş a trebuit să mai îndure, din ianuarie până în martie 2010, o altă grevă a foamei.

SCHISMA DINTRE ASOCIAŢII

Nemulţumirea lui Traian Băsescu avea un substrat adânc. Acesta a ajuns la putere pedalând puternic pe cartea anticomunismului şi după ce, în 2007, referendumul l-a reconfirm