Un proiect ISPA la Hunedoara, în valoare de 64 de milioane de euro, este întârziat pentru că au fost invitate la „tain" firme apropiate liderului Consiliului Judeţean. Metoda prin care firmele de casă ale capilor judeţeni au acces la fonduri europene este subcontractarea. Exemple elocvente în Deva şi Hunedoara.
În raportul de ţară, publicat recent, Comisia Europeană (CE) a dat un semnal clar că nu va accepta nereguli în accesarea fondurilor comunitare. În replică, reprezentanţii României s-au declarat nemulţumiţi de faptul că raportul CE include şi domenii colaterale, ca achiziţiile publice.
„Adevărul" prezintă astăzi un caz care a fost reclamat la Bruxelles chiar de către unul dintre consultanţii unui proiect european, derulat în judeţul Hunedoara. Este unul dintre cazurile care a determinat Bruxellesul să avertizeze Bucureştiul asupra corectitudinii accesărilor de fonduri europene în România.
Un proiect şi sapte contracte
Proiectul ISPA (Instrument pentru Politici Strucurale de Pre-Aderare) ,,Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în municipiile Deva şi Hunedoara", în valoare totală de 63,5 milioane de euro, a fost demarat în septembrie 2007.
Contractele pentru acest proiect au fost atribuite prin negociere directă, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, deşi, potrivit normelor comunitare în domeniu, contractele a căror valoare depăşeşte 300.000 de euro nu pot fi atribuite decât prin licitaţie. Justificarea oficială a Ministerului de Finanţe pentru negocierile directe a fost aceea că ofertele prezentate la licitaţie au fost neconforme sau inacceptabile.
Proiectul a fost împărţit în trei componente, care au fost atribuite unor firme diferite. Nereguli au fost şi la proiectare. „Apa Prod a plătit pentru refacerea proiectelor 270.000 de euro, iar noi, 415.000 de euro. Proiec
