Pentru a aduce bani la buget, Guvernul vrea să vândă câte 15% din Transgaz, Transelectrica şi Romgaz. Este însă prea puţin, prea târziu şi fără efecte benefice pe termen lung!
Forţat de împrejurări, în lipsă de bani şi în aceeaşi pană de idei, Executivul readuce în discuţie vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute la companiile de stat. O idee bună, am putea spune la prima vedere! La o analiză mai atentă, însă, demersul are toate şansele să fie doar un alt eşec al actualului Guvern (încă în funcţie!).
Chiar dacă iniţiativa este lăudabilă, pentru că ar putea aduce un suflu nou pe bursă, cu astfel de firimituri (doar 15% din capitalul social a doar trei companii - Transgaz, Transelectrica şi Romgaz), Executivul nu are nicio şansă să atragă atenţia unor investitori de calibru. Iar banii obţinuţi în urma acestor tranzacţii vor veni prea târziu pentru a mai aduce bani la buget în acest an. În cel mai bun caz, vor fi un „petic" pentru bugetul mult prea găurit al anului viitor.
Dar poate cea mai mare hibă a acestei strategii este lipsa efectelor benefice pe termen lung, pentru că nu clinteşte statul din poziţia de proprietarul unei părţi mult prea mari din economia naţională. Ceea ce înseamnă că va fi un gestionar la fel de prost ca până acum, iar companiile publice vor fi în continuare căpuşate după cum vor dicta interesele politice.
MULT PREA PUŢIN. Pe 22 iulie, când în presa românească apărea informaţia că Executivul de la Bucureşti intenţionează vânzarea unor pachete de câte 15% din Transelectrica, Transgaz şi Romgaz, pe site-ul Ministerului de Finanţe din Polonia era postat anunţul cu cea de-a 420-a companie scoasă la vânzare de Guvernul de la Varşovia. Urmărind cu atenţie „Modelul polonez" (vezi revista Forbes România numărul 24), am sperat, chiar dacă nu am şi crezut că s-ar putea întâmpla vreodată că strategia aleasă de Polonia pentru a dep
