Poet, prozator şi publicist, clujeanul Horia Bădescu a organizat la Paris peste 500 de manifestări culturale româneşti, în calitatea de diplomat

În decembrie 1994 a intrat în diplomaţie, la rugămintea unui bun prieten, care la vremea respectivă lucra la Ministerul de Externe, dramaturgul Adrian Dohotaru. Atunci, Horia Bădescu a devenit director adjunct al Centrului Cultural Român de la Paris. A ocupat această funcţie până în 1998. A revenit în Ministerul de Externe, unde a răspuns de centrele culturale româneşti din străinătate, apoi, în 2001, a revenit la Paris pe postul de consilier pe probleme culturale şi francofonie, până în 2005, când s-a pensionat. În cele două mandate ale sale a încercat să-i apropie pe parizieni de valorile româneşti.

„Cioran, Eliade, Ionescu făceau parte din diaspora românească de la Paris, pe care francezii îi cunoşteau foarte bine, însă au fost şi alţii, cum ar fi Vintilă Horia, Basarab Nicolescu sau George Banu”, spune Horia Bădescu. În cele două misiuni a reuşit să organizeze 500 de manifestări culturale româneşti la Paris.

Însă mulţi îl cunosc pe Horia Bădescu în calitatea sa de poet, prozator şi publicist. Cele 18 volume de poezie, două romane şi cinci eseuri spun multe despre talentul său şi convingerea că prin cuvânt poţi schimba vieţi. Este tradus și publicat în reviste literare din Franța, Belgia, Spania, SUA, Canada, Rusia, India, Bulgaria, Italia, Macedonia, Armenia, Vietnam şi Peru. Nu este doar membru al Uniunii Scriitorilor din România, ci şi al celei din Franţa. Este, de asemenea şi membru al Academiei Francofone.

Morbul jurnalismului

Spune că, odată „muşcat“ de pasiunea pentru jurnalism, nu mai scapi toată viaţa. Înainte de 1989, a fost redactor la Radio Cluj, până la desfiinţarea instituţiei. Horia Bădescu a fost cel care în 22 decembrie 1989 a redeschis Studioul de Radio Cluj. Apoi a făcut par