Doza de umanitate a lui Traian Basescu a trecut. Omul este multumit de tara in care traieste si este, probabil, foarte mandru de lectiile socio-economice pe care le tine la radioul public. Sau la televiziunea publica. O doza de impotenta politica, amestecata cu o indiferenta cinica, a fost oferita, in direct, romanilor. Acestor romani carora se pare ca le-a cam disparut cheful de Romania.
Pus fata in fata cu acesti romani, precum jurnalista din Neamt, Traian Basescu incearca sa dreaga busuiocul, in stilul pedelist deja consacrat. Sta putin pe ganduri si raspunde, cu o alta intrebare. O intrebare la care trebuie dat un raspuns, menit sa-l umanizeze. Dansul este mandru de tara lui, iar noi trebuie sa traim o dragoste perpetua cu Romania. Mai stie domnul Basescu ce inseamna cu adevarat Romania? Sau, Romania inseamna, pur si simplu, o frunza aruncata pe un afis?
Poate ca multi dintre noi ne-am trezit de dimineata si ne-am pus in gand sa incercam o noua poveste de dragoste, cu entitatea asta numita "tara". Si ne gandeam cum sa incepem sa o curtam si cum sa avem acces mai rapid la inima ei. Deja, se vedeau cozile interminabile ale petitorilor la usa Romaniei.
Iluzia unui Basescu uman n-a tinut decat o zi. Ne-a dat cu patriotismu-n cap cand a tinut sa ne aminteasca ce norocosi suntem ca am trecut de un rateu. Cine a fost rateul? Sau care? Am ratat tot ce ne-am propus, din 2004 pana astazi, asta e clar. Acesta sa fie marele rateu al tarii? Faptul ca am pierdut aproape 7 ani degeaba? Si urmeaza sa mai pierdem vreo patru.
"Romania este o tara cu credibilitate redusa", ne ameninta presedintele. Se vede, zicem si noi. Se observa, in modul de reprezentare pe plan extern. In afara de chinezi imbracati ca Stefan cel Mare si chinezoaice "intolite" dupa chipul Elenei Udrea, nu ne prea putem lauda cu mari succese. Ptiu, era sa zic "succe
