Marea "familie europeană" în care tânjeam, în vremea comunismului, să ne reîntoarcem, pare a fi tot mai aproape de un experiment nereuşit. Nu atât pentru români, pentru că mulţi dintre cei care au plecat din ţară au reuşit, chiar şi temporar, să-şi facă un rost peste hotare, cât pentru însăşi Uniunea Europeană.

Bruxelles-ul se vede sufocat de problemele pe care i le fac unele foste ţări comuniste, ca România şi Bulgaria, supranumite în presa străină şi în unele cercuri politice occidentale "oile negre ale Europei". Iar de la scandalurile ţigănimii infractoare din Franţa, Marea Britanie şi din alte ţări europene unde nomazii noştri au migrat, ni se trag mai toate criticile şi dispreţul făţiş sau mascat al occidentalilor.

Acest context s-a complicat acum cu noi temeri ale UE, legate de faptul că România, Bulgaria, dar şi Ungaria, care au fost mandatate de UE să-i păzească frontierele estice, ar putea, din contră, să îi aducă noi valuri de imigranţi nedoriţi din est, care să-i strice civilizaţia şi bunăstarea. Concret, celor trei ţări li se reproşează, după cum scrie publicaţia franceză Le Figaro, faptul că au acordat cetăţenie pentru 5 milioane de moldoveni, macedoneni, sârbi, ucraineni şi turci. Astfel, datorită dublei cetăţenii care include şi o ţară membră a UE, aceşti cetăţeni vor avea dreptul să circule liberi, fără vize, în tot spaţiul Uniunii. Seamănă a extindere indirectă, "din umbră", a UE. "Un cadou nesperat din care liderii ungari, români şi bulgari speră în secret să obţină beneficii politice, chiar cu riscul de a nemulţumi capitalele vechii Europe", comentează Le Figaro beneficiile dublei cetăţenii pentru o parte din populaţia unor ţări care nu sunt membre ale Uniunii. Dar Franţa, care a fost supranumită "ţara drepturilor omului", a ajuns ea însăşi, miercuri, pe banca acuzaţilor de la ONU.

Germania s-a plâns şi ea d