Dacă studiezi o carte serioasă de management, la capitolul care tratează nu cum să dispară o întreprindere sau o instituţie, ci cum să reziste sau să se dezvolte în condiţii noi şi într-un mediu turbulent (pentru această treabă este nevoie de manageri), vei găsi în subcapitolele privind planificarea şi strategia următoarele: „Este evident că metodele tradiţionale ale planificării pe termen lung cu atenţia lor îndreptată în «interior», cu accent pe buget şi personal, au devenit nepotrivite şi insuficiente pentru conducerea organizaţiilor într-un mediu turbulent. (...) Concepţia co Publicitate ntemporană de management strategic diferă de planificarea pe termen lung, prin faptul că pune accentul, discerne şi înţelege mediul extern în care se găseşte organizaţia, incluzând competiţia, ameninţările dar şi oportunităţile. Conceptul de management strategic îl ajută pe manager să dezvolte o mai mare înţelegere a schimbărilor survenite în lumea exterioară a organizaţiei şi să o ajute să se dezvolte, capitalizând pe ceea ce aceasta a realizat, dar reprezintă şi forţa de a putea furniza nu numai durabilitatea, dar şi dezvoltarea în condiţii noi“. Aceste probleme sunt nu numai discutate, dar şi exemplificate în lucrările lui Druker, încă din 1952, şi dezvoltate de mulţi alţii: Chandler, Anesof, Steiner, Hofer etc., în anii ce urmează, îndeosebi în decada a noua (’81–’90) a secolului trecut. (...) Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Dacă studiezi o carte serioasă de management, la capitolul care tratează nu cum să dispară o întreprindere sau o instituţie, ci cum să reziste sau să se dezvolte în condiţii noi şi într-un mediu turbulent (pentru această treabă este nevoie de manageri), vei găsi în subcapitolele privind planificarea şi strategia următoarele: „Este evident că metodele tradiţionale ale planificării pe t