Cu sau fără voia sa, Mircea Cărtărescu s-a aflat pe scena ultimelor două campanii prezidenţiale din România. Cronologic, în 2004 Mircea Cărtărescu publica, în data de 22 noiembrie 2004, înJurnalul Naţional, un pamflet la adresa lui Adrian Năstase, candidat la preşedinţia României şi de a cărui potenţială victorie puţini se mai îndoiau. Intitulat „Baroane“, textul a apărut într-un ziar considerat aliat al lui A.N. Legătura cu celebrul text al lui Tudor Arghezi, apărut pe 30 septembrie 1943, în Informaţia zilei, cu un titlu identic (http://airspaceone.blogspot. com/2009/11/baroane-de-tudor-arghezi.html) era inevitabilă. Cinci ani mai tîrziu, mai precis pe 14 decembrie 2009, M.C. publică în Evenimentul zilei un articol intitulat „Furt de identitate“, în care îşi exprimă furia şi dezacordul în legătură cu un articol care apăruse pe Internet în ultimele zile şi care îi era atribuit. Articolul incriminat („F... Vînt, Preşedinte“) era un pamflet la adresa lui Mircea Geoană, cel care abia pierduse alegerile prezidenţiale din 2009, în ciuda unei susţineri masive şi, pe alocuri, indecente. Vizibil iritat de atribuirea textului cu care nu are nimic de-a face, M.C. se arată îngrijorat şi de următorul lucru mult mai general: „De-acum i se va putea atribui oricui orice în incontrolabilul (sau greu controlabilului) mediu electronic. Dacă nu se vor pune la punct tehnici care să permită mergerea la sursa iniţială şi identificarea autorului în cazuri de acest fel, potenţialul de calomnie, fals şi minciună devine copleşitor“. Două mii de ani înainte, supărat de faptul că Marcus Antonius citise în Senat o scrisoare cu caracter particular, Cicero îşi exprima nedumerirea faţă de cum ar putea cineva dovedi că el este autorul scrisorii respective: „Acest necioplit a citit scrisoarea pe care zicea că am trimis-o eu. Cine, dintre care cunosc cîtuşi de puţin comportarea oamenilor de tr