Mă uitam la poza lui Ilie Paraschiv apărută săptămâna trecută în Obiectiv. Bre, deci până şi din poză reiese că nea Ilie suferă de şmecherie subcutanată, că se crede prea mare pentru o lume atât de mică. Mă mir cum de au avut oamenii ăia loc pe plaja Lacu Sărat, atunci când Ilie Paraschiv a mers la o terasă de acolo, să îl admire lumea ca pe un clasic în viaţă.

Ştiţi voi când anume a mers la Lacu Sărat: când s-a produs cafteala aia cu tăieturi de sabie între bodyguardul lui Paraschiv şi trei smardoi de cartier, rupţi de beţi.

E, după ce toată lumea a scăpat cu viaţă din acest conflict prostesc (inclusiv Ilie Paraschiv, care probabil a fugit în boscheţi şi şi-a pierdut urma printre nudişti), poliţia a început să îi caute pe agresori. Şi i-a căutat aşa, preţ de câteva zile, până când s-a lăsat la mâna ei. Sau cel puţin asta a fost impresia mea, de simplu spectator al cazului de la Lacu Sărat. Şi exact când ne pregăteam să concluzionăm că încă 3 golănaşi din Brăila au dat cu sabia, după care, viteji nevoie mare, s-au ascuns în beciurile din Chercea, Ilie Paraschiv apare de nicăieri şi aruncă bomba în ziarul Obiectiv de joi, 5 august: „Eu ştiu unde sunt agresorii, de ce trebuie să dau recompensa!? Oricum, tot dintre ei mi-au spus. Aţi văzut ce prieteni sunt? Că vor să dea vina unul pe altul. Prietenii lor au venit şi mi-au spus «mergi acolo şi vezi că îi găseşti». Am ajuns acolo şi m-am convins că sunt acolo, undeva la etajul 1. Se ştie unde se află, sunt interceptaţi, asta este treaba poliţiei... o să îi găsească".

E clar, am zis eu atunci, a doua zi o să văd în ziare poze cu agresorii încătuşaţi. Căci dacă Ilie Paraschiv a fost personal să se convingă de faptul că atacatorii bodyguardului său sunt în blocul X, fix la etajul 1, e chestiune de ore până când aceştia vor fi săltaţi de poliţişti. Problema este că de atunci au trecut 8 zile, şi ab