Manolache Comşa, un bătrân nevăzător din Bucureşti, şi-a dislocat umărul după ce a căzut joia trecută într-un canal adânc de trei metri, ce nu era acoperit.
Un nevăzător a căzut într-un canal
Cazul bucureşteanului care a ajuns la spital din cauza unui pericol în stradă nu este singular.
Mihai Dascălu, nevăzător de 65 de ani, merge aproape în fiecare zi la Asociaţia Nevăzătorilor din Bucureşti (ANB) şi, conştient de primejdiile din spaţiul public, numără întotdeauna paşii pe care care îi are de făcut de la colţul străzii până la intrare.
Întotdeauna sunt 326, dar, de vreo săptămână, precauţia nu-i mai este de niciun folos. Chiar pe traseul pe care şi l-a stabilit cu grijă a apărut o groapă acoperită cu două scânduri şi doar norocul l-a făcut să nu păşească printre ele.
Groapa, pe care nimeni nu ştie cine a făcut-o şi în care sunt îngrămădite nişte de cabluri, este un obstacol în plus pe „trotuarul nevăzătorilor”.
O problemă veche şi nerezolvată, la fel cum este şi cea a maşinilor parcate pe spaţiul dedicat pietonilor.
Şoferii care îşi parchează maşinile în zona Vatra Luminoasă au o preferinţă aparte pentru trotuarul umbros şi parchează chiar până la intrarea în sediul Asociaţiei Nevăzătorilor din Bucureşti.
Şoferii, inamicii orbilor
„Acest abuz al şoferilor care parchează pe trotuar îi obligă pe membrii asociaţiei noastre să meargă pe carosabil. Pericolul va fi şi mai mare după deschiderea şcolilor, pentru copiii nevăzători care vin la Grupul Şcolar Regina Elisabeta, situat gard în gard cu noi”, a spus Constantin Tomina, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din Bucureşti.
El a adăugat că, pe lângă că au tupeul de a parca pe trotoar, conducătorii auto dau dovadă şi de o totală rea voinţă, pentru că, dacă ar parca paralel cu strada, nevăzătorii s-ar putea strecura, în sig
