Cât va fi şomajul în 2010, domnilor de la Comisia de Prognoză (CNP)? Cât aţi vrea să fie, domnule ministru de finanţe? Dar PIB? Păi, dumneavoastră cât v-ar conveni, ca să vă iasă bugetul? Gluma avea de fapt variante cu statisticieni şi economişti, care se ofereau să obţină cel mai oportun rezultat la operaţiunea de adunare 2+2, dar pare să fie testată la modul serios de Comisia Naţională de Prognoză. Cum altfel ai putea face nişte previziuni atât de evid
Cât va fi şomajul în 2010, domnilor de la Comisia de Prognoză (CNP)? Cât aţi vrea să fie, domnule ministru de finanţe? Dar PIB? Păi, dumneavoastră cât v-ar conveni, ca să vă iasă bugetul? Gluma avea de fapt variante cu statisticieni şi economişti, care se ofereau să obţină cel mai oportun rezultat la operaţiunea de adunare 2+2, dar pare să fie testată la modul serios de Comisia Naţională de Prognoză. Cum altfel ai putea face nişte previziuni atât de evident rupte de orice probabilitate de realizare şi să ţi le vezi acceptate fără ezitare de Guvern la elaborarea bugetului? Cum o istorie lungă de astfel de rateuri nu zdruncină niciodată frumoasa relaţie de încredere finanţată de contribuabili?
La finele anului trecut, ghicitorii oficiali ai statului român prezentau contribuabililor, care îi plăteau, şi, mai ales, Guvernului, care avea nevoie de ele pentru a arăta un buget credibil Fondului Monetar, un armonios set de prognoze macroeconomice. Dacă doriţi să vă amuzaţi, le găsiţi în formă completă pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză. Premierul şi ministrul de finanţe nu au găsit însă nimic hilar la vremea respectivă şi, spre deosebire de bancheri sau de oameni de afaceri care şi-au bazat bugetele proprii pe surse ceva mai credibile, au construit pe fundaţia glumelor CNP bugetul de stat pe 2010. Acum, sunt nevoiţi să mimeze surprinderea că prognozele utopice nu s-au îndeplinit pen
