În satul Bădăcin din judeţul Sălaj nu există nici un indicator care să marcheze drumul către conacul lui Iuliu Maniu. Satul, cu mai puţin de 300 de familii, este situat la doar cinci kilometri depărtare de oraşul Şimleul Silvaniei însă puţini turişti se încumetă să străbată drumul plin de gropi. Chiar înainte de intrarea în sat, un drum pietruit porneşte printr-o livadă bătrână. După câteva sute de metri, un panou frumos vopsit înştiinţează vizitatorii că au ajuns la Centrul de inte-rgrare prin terapie ocupaţională pentru persoanele cu handicap. Este vorba de o instituţie care funcţionează pe proprietatea lui Iuliu Maniu. Însă nu există nici o informaţie care să indice faptul că acolo s-a născut şi a locuit fostul prim-ministru al României, cel care a condus Consiliul Dirigent al Tran-silvaniei în anii grei de după primul război mondial. După poarta de lemn, drumul urcă pieptiş, pe sub coroanele întunecate ale unor copaci, care formează un tunel de verdeaţă. Chiar lângă drum, o salcie plângătoare îşi întinde pleata spre pietre, iar în spatele ei se află pomii din livada familiei Maniu, amintiţi în mai toate scrierile cu caracter perso-nal ale fostului preşedinte al PNŢ. În livadă au fost ridicate nişte clădiri de culoarea untului topit, frumos întreţinute. Este vorba de clădirile în care sunt adăpostite persoanele cu handicap. Însă drumul se termină pe un platou pe care se află conacul. Lângă casa familiei Maniu a fost ridicată încă o anexă a Centrului pentru persoanele cu handicap. Vopseaua proaspătă de pe această clădire contrastează puternic cu conacul lăsat să se dărâme.

„Actualii conducători nu-l iubesc pe Maniu"

Puţinii turişti care au îndrăznit să se aventureze până la conacul lui Iuliu Maniu sunt din Zalău şi nu se află pentru prima dată în Bădăcin. Un bătrân care pare desprins din fotografiile de acum 100 de ani în care erau înfăţişaţi fruntaş