Construit în secolul XVIII, de ofiţeri italieni, podul, conservat în stare naturală, este unicat în Transilvania. Reabilitarea sa costă 1,4 milioane de lei, dar banii sunt de negăsit.

Construit în 1778 şi refăcut în 1937 Podul din Coşbuc, o bijuterie arhitecturală din lemn poate să se prăbuşească în orice moment. Câteva grinzi din structura de rezistenţă a podului au putrezit , iar reabilitarea edificiului, în valoare de 1,4 milioane de lei nu este la îndemâna autorităţilor locale din comună. Primarul Nicolae Anghel nu poate decât să asiste neputincios la moartea monumentului. „am făcut toate diligenţele, dar nimeni nu vrea să audă ce spun. Eu le-am spus celor de la judeţ că nu am niciun leu şi că nu pot face nicio lucrare. Am fi reparat noi, aşa cum ştim, însă podul este pe lista monumentelor istorice, şi avem nevoie de foarte multe aprobări şi bani pe măsură", explică primarul comunei care poartă numele poetului George Coşbuc. Sursă de inspiraţie pentru poeme Turiştii care călătoresc pe Valea Someşului includ ca şi popas obligatoriu o vizită la podul tip tunel de peste Sălăuţa. „Cei care vin la Casa memorială George Coşbuc, şi nu sunt puţini deloc, ne întreabă mereu despre istoricul podului şi cum a ajuns aşa. Eu le explic că nu sunt bani",povesteşte Constantin Catalano, directorul Muzeului Memorial George Coşbuc. „Mai există un pod asemănător doar îm Canada, în zona Quebec, pentru că cele din Tirol au dispărut în vâltoarea ultimului război mondial", explică muzeograful. Potrivit acestuia podul a fost ridicat de ofiţeriiirtalieni, încartiruiţi în Regimentul de Graniţă Năsăud cu sediul în Hordou. „Acest gen de podurti se construiau în preajma cazărmilor şi a terenurilor de instrucţie, pentru a facilita o legătură mai bună cu restul teritoriului", mai spune Catalano. Despre podul de peste Sălăuţa s-au scris şi poezii. Căpitanul Antonio Cosimeli a scris un poe