Dintre cele 180 de articole ştiinţifice publicate de Einstein, în jur de 40 conţineau erori semnificative. Dacă astăzi avem penicilină şi vaccinuri, un mare merit îl au greşelile comise de inventatorii lor, care căutau cu totul altceva. Însăşi evoluţia fiinţei umane continuă graţie micilor erori.

Dacă până şi cel mai mare om de ştiinţă din toate timpurile greşea de multe ori şi nu îşi bătea prea mult capul din cauza erorilor, de ce un elev din zilele noastre ar trebui să se abţină să ridice mâna şi să dea un răspuns care îi trece prin cap în acel moment, fără să se teamă că va fi penalizat pentru greşeala sa? Pornind de la această dilemă, la Paris a avut loc recent Festivalul greşelii, intitulat „Détrompez-vous!“. Obiectivul organizatorilor a fost acela de a-i apropia pe tineri de ştiinţă şi de a-i incita pe cei mici să fie îndrăzneţi, să aibă idei noi şi să iasă din anonimat făcând propuneri inedite. Pentru că, sunt de părere specialiştii, greşeala este un cuvânt care la origine înseamnă „a te abate de la drumul obişnuit“. Şi nu există nici un mare om de ştiinţă care să fi cunoscut succesul fără să fi navigat mai întâi într-un ocean de concluzii greşite.

Festivalul greşelii

Paşii greşiţi din istoria ştiinţei au fost punctul central al festivalului parizian, alături de percepţiile false pe care ni le sugerează creierul, care ne învaţă să fim sceptici chiar şi în faţa celor mai evidente observaţii. Participanţii la eveniment au avut ocazia să afle pe propria piele că la o concluzie corectă se poate ajunge în mai multe feluri, ei având ocazia, de exemplu, să combine diferitele ingrediente ale unei reţete. „Pentru majoritatea obiectelor care ne înconjoară nu există o singură utilizare concretă. Fantezia şi capacitatea de a inova sunt virtuţi importante, care trebuie cultivate“, a explicat Girolamo Ramunni, profesor la Conservatorul Naţio