In cetatea dacica de la Tasad a fost descoperit primul atelier de bijuterii in argint din tara
Un drum batut in piatra serpuie pe colina dealului Cornisorul, pe o distanta de sapte kilometri, pana la capatul satului Tasad. Coboara apoi domol spre Valea Morii si urca de-a curmezisul, printr-o padure de gorun, pana-n varful dealului Cetatuia. Sus, doi corbi fac roata deasupra sanctuarului dacic, locul unde au fost gasite podoabe de argint, monede si vase ritualice din ceramica. Dar Cetatea Zmeilor nu si-a dezvaluit inca tainele.
Dealul Cetatuia
"Ca sa stim totul despre cetatea dacica de la Tasad, ne-ar mai trebui inca o mie de ani de cercetare", marturiseste arheologul Sever Dumitrascu, cel care, in cautarea unor raspunsuri certe, a scormonit fortificatia mai bine de un deceniu. "Daca vrei sa faci o lucrare stiintifica de calitate, trebuie sa ai rabdare. Rabdarea este singura calitate a unei cercetari". Experimentatul arheolog a tras concluzia ca prima comunitate umana care a habitat in zona Tasad a fost alcatuita din preindoeuropeni, perioada 4000 - 2000 i.Ch. Apoi au urmat indoeuropenii, respectiv tracii, geto-dacii si ulterior dacii liberi, pana in sec. V d.Ch.
"Adevarul il gasim doar in biblioteca pamantului", este de parere localnicul Gabi Bobse. "Eu cred ca noi ar trebui sa intram in padurea satului ca-n biserica," spune Ioan Judea, recent intors in sat dupa zece ani petrecuti in Italia. "N-am mai putut sta acolo, simteam ca am ceva de facut aici. E ca si cum as avea o misiune de indeplinit", marturiseste el.
Sever Dumitrascu aseaza fortificatia de la Tasad in randul cetatilor dacice din pamant, cu intaritura de palisada. Satenii sunt insa gata sa puna marturie ca acolo, pe dealul inalt de peste 300 de metri, au existat ziduri din piatra, un turn inalt la mijloc, sub care s-ar fi aflat o gaura adanca, un fel de horn, c
