Octavian Sava, "Printul ratacitor: George Bibescu", Editura "Coresi" (www.cni-coresi.ro), 284 pag.
Gen popular, biografia romantata nu i-a atras pe scriitorii romani, desi romancierii care l-au practicat - Stefan Zweig, Andre Maurois, Henri Troyat intre altii - au fost foarte cititi si la noi, si inca ar mai fi daca s-ar reedita. Ca marele public e atras si azi de viata personajelor istorice si a creatorilor de geniu din toate domeniile stiintei si artei, desi se citeste mai putin, o dovedeste proliferarea filmelor artistice care le sunt dedicate, asa-numitele biopic-uri (vezi succesul comercial mondial al lung metrajelor despre Van Gogh, Gustav Mahler, familia Shelly, Frida Kahlo etc.). Octavian Sava, apreciat dramaturg, scenarist, realizator de radio si televiziune, umorist intrat in folclor prin scheciuri scrise pentru Toma Caragiu, Stela Popescu si alti comici vestiti - s-a incumetat, dupa ce a devenit octogenar, sa povesteasca viata aventuroasa a unui print roman, necunoscut in afara cercului de specialisti in istoria secolului XIX. Este vorba de George Bibescu (1834-1902), unul din fiii domnitorului Gheorghe Dimitrie Bibescu, cel alungat dupa doar sase ani de pe tronul Tarii Romanesti de revolutia de la 1848. Domnitorul era un spirit european, cu studii superioare de Drept la Paris, dar dependent (si temator) de puterea suzerana a turcilor si de imperiile vecine, Rusia si Austria. El si-a educat baietii dupa moda aristocratiei timpului, cu institutori francezi si i-a destinat carierei militare, obligatorii vlastarelor nobile. Trimis la studii in Franta, alaturi de fratele lui, Nicolae, George-Iorgu e admis, dupa colegiu, la exclusivista Academie Militara Saint Cyr, se indragosteste de frumoasa contesa Valentine de Riquet, care-i raspunde la sentimente, dar e maritata de parinti cu un brutal print de Bauffremont si, dupa absolvire, isi urmeaza carier
