- Politic - nr. 608 / 14 August, 2010 Vom incheia, stimati cititori, acest demers analitic intreprins asupra raportului dintre legitimitate si ilegitimitate in politica prin prezentarea principalelor mecanisme ale delegitimarii si ilegitimitatii politicii romanesti, unele dintre aceste surse fiind prezentate intr-o forma mai mult sau mai putin explicita, altele fiind usor de dedus, realitatea politica si sociala romaneasca putandu-ne oferi suficiente exemple si particularitati in acest sens. Ca fenomen politic, ilegitimitatea puterii politice isi are sursa in primul rand in neincrederea si suspiciunea generalizate fata de strategiile si performantele politice ale guvernantilor. In prezent, si nu numai, o asemenea neincredere si ilegitimare rezulta din si prin atitudinile contestatare, discriminatorii si refractare fata de politicieni, sindromul apolitismului si indiferentismului politic devenind o realitate de necontestat, ceea ce afecteaza democratia, legitimitatea, politicul si politica in general. La aceste resurse si conditionari ale ilegitimitatii, regasite in scaderea cotei de incredere si de crestere a decredibilizarii, contribuie, in primul rand, la coruptia generalizata in randul politicienilor, si nu numai, fenomenul mafiei si oligarhiei, care convertesc sistemul si regimul politic democratic intr-un stat mafiot, deligitimand puterea si politica in general. Pe acest fond al clientelismului (capitalismului de cumetrie) s-a realizat o stratificare sociala negativa, adancind tot mai mult fenomenul inegalitatii si bipolaritatii sociale (supersaraci si superbogati), societatea romaneasca devenind un experiment social pe care se experimenteaza un nou sistem politic si social, specific tarilor din America Latina, imbinand democratia declarata - fetisizata, cu dictatura reala, ilegitimand astfel politica si pe cei aflati la putere. Se subintelege ca nu va putea de