Dacă România ar avea o atitudine activă în construcţia europeană, obiectivele Preşedinţiei belgiene ar favoriza modernizarea şi restructurarea economico-socială.

Care sunt priorităţile Preşedinţiei belgiene, cum ar avantaja acestea România şi ce atitudine ar trebui să adopte autorităţile noastre pentru a se înscrie pe traseul unei dezvoltări sustenabile postcriză sunt câteva întrebări la care încercăm să răspundem în pagina de faţă.

Sursele noastre sunt instituţiile europene de la Bruxelles, centre academice, analize autohtone şi internaţionale, dar şi opiniile partenerilor sociali. În cazul manifestării dorinţei şi interesului de a fi parte la acest efort de a aduce Europa la noi acasă, vă invităm să ne scrieţi la adresa: vpuscas_isi@yahoo.com

Preşedinţia rotativă (şase luni) a Consiliului UE este inclusă, conform Tratatului Lisabona în structură troică (trei state, 1 an ½). Prima troică prezidenţială a început cu Spania care, aflată într-o gravă criză economico-financiară, a lăsat principalele probleme ale redresării europene pe seama Consiliului European, Franţei şi Germaniei. Preşedinţia belgiană, în derulare, este privită adesea prin prisma îndelungatei crize politice a ţării.

La începutul anului 2011, Preşedinţia Consiliului UE va fi exercitată de Ungaria, o ţară care pentru prima dată se va afla în această postura, se zbate în grele probleme economico-financiare, iar liderii noii guvernări sunt frecvent catalogaţi drept autoritari, naţionalisti şi populişti. Astfel că putem afirma că lansarea acestei inovaţii instituţionale a Tratatului Lisabona ilustrează criza structurală în care se află Uniunea Europeană.

Priorităţile belgiene

Credibilitatea şi performanţele unui stat membru care preia Preşedinţia Consiliului UE depind de: a) angajamentul statului membru pentru proiectul european; b) nivelul ambiţiei obiectivelor politice