Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi măsurile haotice ale Guvernului au tras în jos principalele componente ale Produsului Intern Brut din primele şase luni ale acestui an. Doar cu industria orientată către export şi cu câteva plusuri în sectorul serviciilor, economia nu avea cum să crească. Astfel că, în România, recesiunea e în „prelungiri“.
A doua jumătate a anului 2008 a marcat, în România, intrarea în recesiunea tehnică, iar în perioadele ce au urmat contracţiile economiei au dus la o criză răspândită în aproape toate sectoarele de activitate. Acum, în prima jumătate a anului 2010, Europa marchează primele creşteri mai mult sau mai puţin timide, adică ieşirea din recesiune, dar la noi nu putem consemna decât o nouă contracţie economică - altfel spus, al patrulea semestru de criză.
Analiştii economici şi oamenii de afaceri cred că acest recul a fost provocat de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi de măsurile haotice ale Guvernului, adoptate sau doar anunţate în prima jumătate a lui 2010, dar şi de reticenţa bancherilor în a acorda credite firmelor.
Puterea de cumpărare, cauza tuturor relelor
Oamenii de afaceri, dar mai ales producătorii de bunuri de larg consum, se plâng de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei ca principal factor de ameninţare a existenţei companiilor lor. Iar ceea ce ei resimt în mod acut a început să se vadă şi în statisticile oficiale, care de regulă sunt ceva mai „depărtate" faţă de fenomenele imediate din piaţă. Mai exact, iunie a fost a 11-a lună din ultimele 24 şi a şaptea din ultimele 12 în care dinamica preţurilor a depăşit-o pe cea a veniturilor - ceea ce, în termeni statistici, se numeşte erodarea puterii de cumpărare.
Confruntându-se cu scumpiri constante, românii au avut salarii din ce în ce mai mici, şi acest fenomen se răspândeşte în toate domeniile-cheie ale economiei. Şi, deoc