Evlavia, oportunismul sau apetitul pentru mici şi bere i-au împins ieri pe români spre mănăstirile cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Teologii spun că niciun act de credinţă nu trebuie interpretat greşit, în timp ce petrecăreţii de la grătare nici nu ştiu bine ce sfânt sărbătoresc.
Anul acesta, 60.000 de credincioşi au venit să se închine la icoana Maicii Domnului de la Nicula, judeţul Cluj, despre care, în 1699, soldaţii austrieci au consemnat că a lăcrimat. Pelerinii din toată ţara au făcut pe jos ultima parte a drumului de cinci-şase kilometri până la Mănăstirea Nicula, judeţul Cluj, forţaţi şi de autorităţile care anul acesta nu au mai permis accesul maşinilor, în afara celor oficiale, până la mănăstire.
Citiţi şi:
De Sfânta Maria Mare petrec peste două milioane de români
Sfânta Maria şi istoria imnului de la Nicula
Paisprezece preoţi şi diaconi au oficiat slujba religioasă. Dintre ei a lipsit însă anul acesta mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bartolomeu Anania, din motive de sănătate. De pe podiumul pe care a fost oficiată liturghia nu au lipsit, însă politicienii, anul acesta doar locali.
Ultra-evlavioşii
Mare parte dintre pelerini, mânaţi de o evlavie adâncă, au ajuns la Nicula încă de joi. „Aici am dormit, pe jos. Noroc că anul acesta a fost cald şi nu a plouat", spune Ioana Georgiu (37 de ani), din Dej. Ea spune că vine la Nicula în fiecare an, din 1997 încoace.
Florica Opriş (28 de ani), din Halmăj, judeţul Sălaj, a pornit spre Mănăstirea Nicula la 11 august. A venit pe jos 150 de kilometri. Ca şi cum efortul de a bate atâta drum nu ar fi fost de ajuns, femeia s-a decis să mai facă un act de penitenţă: a înconjurat mica biserică din lemn din curtea mănăstirii în coate şi în genunchi. „Fac asta ca să îi cer Domnului sănătate pentru mine şi ai mei", a explicat femeia.
Evlavia credi