De fiecare data cind unii (re)vin la putere, simt nevoia sa reformeze ceea ce au facut ceilalti, inaintea lor. Acest risc este destul de mare in Romania pentru ca sistemul politic este puternic polarizat, iar consensul putere-opozitie se produce foarte rar. Romania este in momentul de fata o democratie deficitara, asemeni multora dintre tarile care au inlaturat guvernarile autocratice in ultimele trei-patru decenii, o perioada cunoscuta sub numele de "cel de-al treilea val" al democratizarii globale. Uneori, regimurile de acest tip intra pe o panta abrupta de deteriorare, iar citeodata sfirsesc chiar prin a se prabusi. Pentru statele est-europene membre ale organizatiilor euroatlantice, aceasta varianta extrema este greu de imaginat, atit din motive interne, cit mai ales externe: Statele Unite si actorii importanti de pe continentul european sustin puternic continuitatea procedurilor democratice in Europa de Est. Din pacate, ei au o influenta mult mai mica in ceea ce priveste substanta  vietii politice democratice. Exista mai multe brese ce pot duce, in timp, la deteriorarea regimului democratic romanesc. Cea mai grava pare a fi cea electorala, pentru ca alegerile reprezinta elementul central al democratiei. In forma sa cea mai plauzibila, scenariul ar combina tranzactionarea pe "piata" a drepturilor de vot, contestarea alegerilor de catre invinsi pe motive de frauda si accentuarea tendintei de scadere a participarii. Mai exista si alte componente, insa chiar si in forma prezentata scenariul va conduce la accentuarea instrainarii politice a milioane de indivizi. Bresa institutionala este si ea foarte periculoasa. Nu are rost sa insistam aici asupra multitudinii de variante in care pot degenera raporturile intre institutii precum presedintele, guvernul si parlamentul sau despre transformarea Curtii Constitutionale intr-un permanent arbitru politic. De-a lungul anilor,