În aparenţă, unul dintre oraşele cu cele mai multe spaţii verzi din România, Timişoara este, paradoxal, şi unul dintre cele mai prăfuite. Raportată, însă, la numărul de locuitori şi la nivelul minim admis, de 20 de metri pătraţi pe locuitor, suprafaţa verde a Timişoarei este insuficientă. Dacă Jimbolia şi Buziaşul au o suprafaţă de 80 de metri pătraţi, la Timişoara, aceasta depăşeşte cu puţin 16 metri pătraţi.

Spaţiu verde insuficient în Timişoara

Măsurile referitoare la conservarea şi protecţia zonelor verzi prevăd menţinerea şi revitalizarea celor existente – în vederea utilizării lor fie pentru odihnă, recreere sau agrement – în condiţiile reconstrucţiei ecologice a zonei, precum şi extinderea zonelor verzi plantate pentru creşterea gradului de confort urban.

Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş, în Timişoara, suprafaţa de spaţiu verde este de 16,19 mp pe locuitor, astfel că administraţia publică locală are obligaţia ca, până la sfârşitul acestui an, să asigure din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp pe locuitor, urmând ca, până în decembrie 2013, aceasta să ajungă la 26 mp pe locuitor – cât este media în Uniunea Europeană.

Conform statisticilor întocmite de A.P.M. Timiş, anul trecut, Timişoara dispunea de cel mai întins spaţiu verde, comparativ cu celelalte oraşe din judeţ, având o suprafaţă totală de 509,84 ha. Raportat la numărul de locuitori, însă, este printre ultimele. În decembrie 2009, în Lugoj, suprafaţa totală de spaţiu verde era de 86,05 hectare (pe cap de locuitor sunt 18,84 mp), la Buziaş erau 39 hectare (74,88 mp pe locuitor), la Deta erau 22 de hectare de spaţiu verde (31,88 mp pe locuitor), la Făget, 8,37 hectare (22,27 mp pe locuitor), la Jimbolia, 95,35 de ha (80,85 mp pe locuitor), la Sânnicolau Mare, suprafaţa totală de spaţii verzi era de 56,8 ha (43,03 mp pe