Ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, a admis că nu ar reuşi să debirocratizeze instituţia pe care o conduce nici într-un mandat întreg, de patru ani, darămite până la 1 septembrie, termenul fixat de premierul Emil Boc pentru restructurarea ministerelor.

Motivul? Hârţogăria excesivă, mentalitalitatea funcţionarilor şi sistemul legislativ neadecvat în care Codul muncii sau alte legi împiedică o restructurare de fond.

"Când am venit în minister am fost neplăcut impresionat că noi comunicăm foarte mult în cadrul instituţiei prin hârtii. La Comisia Europeană nu există hârtii, acolo toate avizările şi comunicările se fac electronic", a precizat Dumitru care, în momentul numirii sale în fruntea Ministerului Agriculturii, în decembrie 2009, era expert pentru dezvoltare rurală în cadrul Executivului de la Bruxelles.

"Cea mai mare neîmplinire a mea ca ministru este debirocratizarea instituţiei. Nu am reuşit să rezolv această problemă şi cred că nu aş reuşi să fac asta nici într-un întreg mandat de patru ani", a susţinut Dumitru (46 de ani).

Ministerul Agriculturii are, în 2010, un buget de 9,3 mld. lei (2,2 mld. euro), adică aproape 2% din PIB. Ministerul are 12.700 de angajaţi, dar va trebui să renunţe la 3.100 dintre ei, în urma restructurării.

Ce-i trebuie unui sistem să devină eficient, cum scapi de hârţogăria care striveşte sub un munte de copii care ţi se cer după diferite acte când ajungi la un ghişeu?

La poştă, de pildă, funcţionarul te înregistrează electronic, apoi mai completează o serie de formulare pe hârtie, dublând, practic, o informaţie existentă. Acelaşi lucru se întâmplă la Inspectoratele Teritoriale de Muncă.

În urmă cu doi ani se discuta febril despre instituirea unor aşa-numite registre electronice unice, care ar fi urmat să conţină toate datele personale ale unui cetăţean - în baza dateler Ministerului de Interne