Fostul deputat Irina Loghin cerea acum zece ani: "RASDAQ să fie arestat, dacă a furat!". Acum, piaţa creată după model american în era privatizărilor româneşti se pune la punct cu legea. Sursa: CODRIN PRISECARU
RASDAQ n-a murit. Nici n-a fost băgat la puşcărie, aşa cum propunea fostul parlamentar şi actuala interpretă de muzică populară Irina Loghin. Piaţa RASDAQ, fratele mai mic al NASDAQ-u lui american, locul virtual de întâlnire al multor vise de îmbogăţire, se transformă.
Săptămâna trecută, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au convenit ca reorganizarea RASDAQ să fie pusă la punct în termen de un an: cei mai valoroşi emitenţi de pe această piaţă urmează să fie transferaţi la cota Bursei, iar restul pe sistemul alternativ de tranzacţionare.
În traducere, firmele mai mici, care decid că nu este în interesul lor să fie tranzacţionate la Bursă, au varianta unei pieţe alternative, cu reguli mai simple. E vorba doar despre punerea la punct a pieţei, în conformitate cu noua lege, arată preşedintele Con siliului de Administraţie al BVB, Stere Farmache.
Un lucru e cert, adaugă el: brandul trebuie păstrat. "Societăţile care sunt tranzacţionate pe RASDAQ fac parte din economia Bursei şi, ca atare, vor rămâne pe Bursa de Valori, dar era necesară o reorganizare în conformitate cu prevederile actuale", explică Farmache.
A apărut în vremea "cuponiadelor"
Începuturile RASDAQ - acronimul pentru Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation - se pierd în negura guvernării Văcăroiu. După ce a fost moşită vreme de un an, cu ajutorul consultanţilor United States Agency for International Development (USAID), RASDAQ se înfiinţa la sfârşitul lunii octombrie 1996 ca "piaţă organizată şi reglementată de CNVM pentru tranzacţii cu valori mobiliare".
@N_P
