* potrivit regulamentului european privind contribuţiile bugetare ale statelor membre, 75% din sumele stabilite de Autoritatea Vamală constituie resursă a Bugetului General al UE

* în cazul falimentului "PAL", asta înseamnă cel puţin 75% din sumele cuvenite Vămii, adică aproximativ 25 milioane euro, sumă care trebuie vărsată la bugetul comunitar * în caz contrar, se poate ajunge până la controale din partea Fiscului comunitar, care ar putea chiar să impute statului român o eventuală diferenţă în minus din valorificarea patrimoniului "PAL" * lichidatorul "Sierra Quadrant" speră că se va încadra în această cerinţă minimă

Mare responsabilitate pe umerii lichidatorului "PAL": el trebuie să acopere din vânzarea proprietăţilor debitoarei cel puţin 25 milioane euro din cele 33 milioane euro datoria fostului combinat către Vamă. Asta pentru că, potrivit Regulamentului de Aderare, 75% din sumele constatate de Vamă se constituie resurse către bugetul Uniunii Europene. Dacă lichidatorul nu reuşeşte această performanţă, statul român va fi obligat să acopere din fonduri proprii diferenţa până la incidenţa sumei cuvenite bugetului UE. Nota de plată într-o astfel de situaţie o stabilesc inspectorii fiscali ai Comunităţii Europene, care, de altfel, sunt abilitaţi să facă cercetări şi să stabilească vinovaţii de eşecul colectării sumelor cuvenite CE. Avertizarea este cât se poate de clară şi a fost confirmată şi de către Vama Brăila, titularul a 98% din masa credală a debitoarei "PAL", adică a celor 33 milioane de euro reprezentând taxe vamale, TVA şi accesorii bugetare. Izvorul juridic al acestei prevederi îl constituie Tratatul de Aderare a României la UE, coroborat cu o decizie din 2007 a Consiliului European privind sistemul de resurse proprii al Comunităţii Europene. În acest context, destul de delicat şi luând în calcul şi piaţa imobiliară locală aflată în declin, ră