Numărul cererilor de acordare a cetăţeniei române a crescut de zece ori în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2009. Majoritatea solicitărilor vin din partea moldovenilor.

„Jur să fiu devotat patriei", răsună într-un glas sala plină de basarabeni, alături de câţiva sirieni, irakieni şi iranieni. Sunt oameni care, după ceremonia de ieri, desfăşurată la Institutul Naţional de Magistratură din Bucureşti, au devenit cetăţeni români. La eveniment ar fi trebuit să fie 314 persoane dintre cele programate în ziua de 16 august, dar 30 au fost absente, din diverse cauze.

Cu drapelul la război

Am întâlnit doi foşti luptători în războiul de pe Nistru, izbucnit în 1991. Pe de-o parte, a dobândit cetăţenia română. Pe de alta, şi-a pierdut locul de muncă, într-o fabrică din Buzău. Aceasta este povestea lui Anatol Croitoru. La cei 55 de ani ai săi, rememorează clipa în care a înfipt drapelul românesc pe acoperişul clădirii raionale din Dubăsari. „Cetăţenia română este un vis împlinit pentru mine", spune bărbatul. Apare un camarad al său de arme, Iurie Jimihteier, fost poliţist. Deşi mai tânăr, 41 de ani, e pensionat, după ce a fost rănit în conflict. Cu cetăţenia română în buzunar, cei doi se vor întoarce în Republica Moldova, în satul lor de baştină - Coşniţa, continuân¬du-şi viaţa ca agricultori. Un grup mai gălăgios se remarcă pe holul mare al clădirii. Fiecare cu certificatul galben, de cetăţenie română, în mână. Unii abia s-au cunoscut cu ocazia asta şi îşi strâng mâinile. Sunt din Irak şi Iran. „Ne place România, oamenii sunt mai prietenoşi. De-acum, şi noi suntem români", iese în evidenţă un glas baritonal, într-o română perfectă.

Val de solicitări pentru cetăţenia română

Cu toată criza economică prin care trece, România se dovedeşte un magnet pentru cei care vor să devină cetăţeni cu drepturi depline ai ţării noastre. Dov