Principala etapă a restructurării administraţiei locale s-a încheiat ieri, însă Guvernul nu pare a şti care sunt economiile făcute prin eliminarea din administraţie a 53.000 de bugetari, singura cifră enunţată de vreun oficial fiind de 1,5 mld. lei în 2010 (0,3% din PIB), estimare care îi aparţine ministrului administraţiei şi internelor Vasile Blaga.

Cheltuielile cu personalul în administraţia locală au crescut de la 6,6 mld. lei în 2004 la 17 mld. lei în 2009.

Nici la nivelul ministerelor, de unde, iniţial, s-a spus că vor pleca în jur de 25% din oameni nu există date centralizate privind economiile prognozate, fiecare ministru anunţând, în dreptul lui, la cam cât s-ar putea ridica ele. Ministrul sănătăţii, Attila Csek, spune că, prin restructurarea a aproape 500 de posturi din minister, se fac economii, până la finele anului, de 717 mil. lei. Ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, afirmă şi el că economiile făcute până la finele anului cu restructurarea a aproximativ 3.000 de poziţii din totalul de 12.000 de posturi, ar urma să fie de 127 mil. lei pe lună. Însă nu se ştie câţi angajaţi pleacă în august, câţi în septembrie. Şi nu există date centralizate la nivelul întregului guvern.

Un indiciu privind reducerea fondului de salarii în ultimele patru luni ale anului este oferit de proiectul de rectificare a bugetului care prevede, în urma rectificării, un minus la cheltuieli de personal de 2,05 mld. lei (476 mil. euro). Şi asta în condiţiile în care, numai din reducerea cu 25% a fondului de salarii Guvernul prognozează, în scrisoarea de intenţie către FMI, o economie de 1% din PIB (1,18 mld. euro, la nivelul PIB-ului din 2009).

Termenul până la care consiliile locale şi judeţene trebuia să raporteze modul în care s-au încadrat în noul barem de personal - care presupune restructurarea a 53.000 de posturi din întreaga administraţie locală (3,