Primii fluturaşi cu salariul amputat cu 25%, aterizaţi în buzunarele angajaţilor din sistemul sanitar, reprezintă picătura chinezească pentru mulţi medici şi asistente de a-şi căuta de lucru în străinătate. Potrivit studiului intitulat "Tendinţa de migrare a personalului din sănătate", 70% din angajaţi, adică şapte din zece, iau în considerare posibilitatea de a munci în alte ţări UE.
Cercetarea "Tendinţa de migrare a personalului din sănătate" a fost realizată de Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România pe un eşantion de 250 de angajaţi din sistemul sanitar, din judeţele Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Buzău şi Vrancea. Studiul reprezintă o analiză intermediară a datelor obţinute în cadrul unei cercetări calitative derulate pe parcursul a doi ani, decembrie 2009-august 2010, în regiunea sud-est, pe tema "Calitatea vieţii profesionale şi tendinţa de migraţie a personalului din sistemul sanitar".
Din totalul participanţilor la studiu care intenţionează să dea locul de muncă din România pentru unul din străinătate, 36,8% au declarat că au unele reţineri legate de familie. Or, tocmai dintre cei care au asemenea "reţineri" se vor recruta noii emigranţi din sistemul sanitar românesc, confruntaţi cu realitatea dură a salariului diminuat cu 25%.
Studiul indică, de asemenea, că aproximativ 30% din salariaţi fac deja demersuri pentru plecarea în străinătate. "Chiar dacă asta nu înseamnă că toţi cei 30% vor pleca efectiv la muncă în străinătate, putând surveni diferite motive care să anuleze această intenţie, procentul poate fi considerat îngrijorător, afectând sistemul în ansamblul său", susţin autorii studiului.
30,4% din respondenţi au mărturisit că sunt atraşi de salariile mai mari din Occident, o eventuală creştere a veniturilor putând să-i oprească din acest demers.
Studiul arată că 34,8% din respondenţi simt pre
